Potrivit unei analize efectuate de către Ministerul Educaţiei, în instituţiile de învăţământ preuniversitar din ţară, necesarul de cadre didactice pentru anul de studii 2013-2014 îl constituie 1052 de specialişti, cu 30% mai mult decât în anul 2012.
Cele mai multe locuri vacante, 219 la număr, vizează specialiştii în pedagogie preşcolară. De asemenea, şcolile au nevoie de peste 120 de profesori de matematică, aproape o sută de profesori de educaţie fizică, peste 60 de profesori de fizică şi de educaţie muzicală.
În acelaşi timp, lipsesc şi cadre de limba franceză, specialişti de fizică/matematică, profesori de limbă şi literatură română, istorie şi informatică. Cele mai multe solicitări de suplinire a locurilor vacante au parvenit de la Chişinău, iar cea mai mare insuficienţă de pedagogi se atestă în Chişinău, Străşeni, Hânceşti şi Cimişlia.
Fiecare al cincilea profesor e de vârstă pensionară, iar fiecare al 14-lea se va pensiona în cel mult trei ani. 92 de copii dintr-o sută, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 10 ani, merg la şcoală, iar 13 elevi dintr-o sută părăsesc sistemul educaţional după absolvirea gimnaziului.
Salariile profesorilor nu constituie nici măcar un salariu mediu pe economie, acestea fiind, în medie, de 3024 de lei.
Peste 40 la sută din edificii necesită reparaţii capitale, iar 30% — nu dispun de sisteme moderne de încălzire.
Una dintre problemele importante ale sistemului de învăţământ rămâne a fi rata redusă de încadrare în grădiniţe. Conform datelor Ministerului Educaţiei, 176 de localităţi nu dispun de grădiniţe.
Un alt aspect important rămâne a fi accesul la educaţie al copiilor cu nevoi speciale. Factorul principal ce împiedică incluziunea este lipsa condiţiilor necesare integrării acestor copii. Cadrele didactice nu sunt pregătite pentru a lucra cu copiii ce au cerinţe educaţionale speciale, infrastructura şi materialele didactice nu sunt adaptate, iar unii manageri şcolari, cadrele didactice şi chiar părinţii manifestă rezistenţă la schimbare.
În pofida numărului mare de absolvenţi, în instituţiile de învăţământ persistă deficitul de cadre. Deşi necesarul de profesori a constituit în anul trecut peste o mie de posturi, doar 781 de cadre didactice au solicitat un loc de muncă.
Fiecare al cincilea profesor e de vârstă pensionară, iar fiecare al 14-lea se va pensiona în cel mult trei ani. 92 de copii dintr-o sută, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 10 ani, merg la şcoală, iar 13 elevi dintr-o sută părăsesc sistemul educaţional după absolvirea gimnaziului.
Salariile profesorilor nu constituie nici măcar un salariu mediu pe economie, acestea fiind, în medie, de 3024 de lei.
Peste 40 la sută din edificii necesită reparaţii capitale, iar 30% — nu dispun de sisteme moderne de încălzire.
Una dintre problemele importante ale sistemului de învăţământ rămâne a fi rata redusă de încadrare în grădiniţe. Conform datelor Ministerului Educaţiei, 176 de localităţi nu dispun de grădiniţe.
Un alt aspect important rămâne a fi accesul la educaţie al copiilor cu nevoi speciale. Factorul principal ce împiedică incluziunea este lipsa condiţiilor necesare integrării acestor copii. Cadrele didactice nu sunt pregătite pentru a lucra cu copiii ce au cerinţe educaţionale speciale, infrastructura şi materialele didactice nu sunt adaptate, iar unii manageri şcolari, cadrele didactice şi chiar părinţii manifestă rezistenţă la schimbare.
În pofida numărului mare de absolvenţi, în instituţiile de învăţământ persistă deficitul de cadre. Deşi necesarul de profesori a constituit în anul trecut peste o mie de posturi, doar 781 de cadre didactice au solicitat un loc de muncă.
Комментариев нет:
Отправить комментарий