понедельник, 10 марта 2014 г.

Din raportul de evaluare a Strategiei Nationale a Tineretului 2009-2013

Asigurarea accesului tinerilor la educație și informare prin prisma primei priorității a SNT „Asigurarea accesului tinerilor la educație și informare” a fost una minimă, numărul locurilor bugetare pentru tineri a scăzut, iar cuantumul burselor a rămas la valoarea celor din anul 2008. Baza tehnico-materială a instituțiilor de învățământ și infrastructura de cazare și alimentare pentru elevi și studenți a fost slab dezvoltată. Acțiunile de îmbunătățire a nivelului de orientare profesională a tinerilor nu au înregistrat progrese, din contra – rata de angajare a tinerilor în câmpul muncii a scăzut cu 0.5 puncte procentuale în perioada 2009 – 2012 pentru categoria de vârstă 15 – 24 ani și cu 3.3 puncte procentuale pentru categoria de vârstă 25 – 34 ani, iar sistemul educațional, conform Transparency International – Moldova, este printre cele mai corupte trei domenii.

Eforturile depuse de ONG și structurile neguvernamentale în recunoașterea și validarea educației non-formale nu au înregistrat progrese semnificative. Strategia Educației Non-Formale elaborată în anul 2008 nu a fost aprobată și nici discutată de către Guvern, în schimb, Ministerul Educației a prezentat în anul 2013 o Concepție de validare a educației non-formale și informare, pentru a recunoaște competențele muncitorilor. Specialiștii de tineret încă au nevoie de instruire și suport în dezvoltarea serviciilor de educație non-formală. Condițiile de oferire a serviciilor pentru tineri au rămas la același nivel ca în anul 2009.


A doua prioritate strategică – Dezvoltarea serviciilor de sănătate și de protecție socială pentru tineri. În perioada de raportare, a fost majorată anual indemnizația unică la nașterea copiilor. Tinerii aboslvenți care au mers să activeze în instituțiile publice din localitățile rurale au beneficiat de suport financiar din partea statului, însă începând cu anul 2009 s-a înregistrat o descreștere continuă a numărului de beneficiari, din cauza lipsei de infrastructură și a oportunităților reduse în satele și comunele din Republica Moldova. În perioada de referință nu au existat careva acțiuni pentru facilitarea procurării de către tineri a locuinței prin intermediul programelor ipotecare.


„Asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri” este cea de a treia prioritate a SNT. Conform ANOFM, pe parcursul anilor 2009-2013, ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani cu statut de şomer a scăzut de la 39% în 2009 la 36%. Cu toate că rezultatele incluse în această prioritate sunt în mare măsură realizate, dacă e să raportăm la numărul total de tineri din Republica Moldova, se poate constata că există un număr mare de tineri care nu au fost acoperiţi de măsurile de asigurare a oportunităţilor economice pentru tineri incluse în această prioritate. Tinerii absolvenţi ai instituţiilor superioare continuă să fie un grup vulnerabil. Pe parcursul interviurilor, respondenții au menționat calitatea joasă a învățământului vocațional-tehnic. Drept rezultat, tinerii, în special din mediul rural, în mare măsură au un nivel scăzut de orientare profesională şi calificările lor nu corespund cerinţelor companiilor din mediul de afaceri. Percepţia este că mediul de afaceri din Republica Moldova nu este intocmai unul „prietenos” tinerilor. În acelaşi timp, pe parcursul interviurilor, respondenţii au menţionat că anume corupţia sistemică este un fenomen vicios şi descurajant pentru tinerii care depun eforturi în crearea unor afaceri. Pe de altă parte, tinerii au uneori aşteptări prea mari cu privire la salarii şi percepţii eronate, cu privire la cunoştinţele şi calificările deţinute versus cerinţele angajatorilor şi cele de pe piaţa muncii.


Cea de a patra prioritate a SNT – Participarea tinerilor la viața pubică și promovarea cetățeniei active. În pofida faptului că SNT pentru anii 2004 – 2008 a asigurat impulsionarea și crearea mai multor structuri de participare a tinerilor, cum ar fi Rețeaua Consiliilor Locale ale Tinerilor, Rețeaua Centrelor de Resurse pentru Tineri, Rețeaua Presei Tinerilor, Rețeaua Educatorilor de la Egal la Egal în domeniul HIV/SIDA, Consiliul Coordonator în domeniul Tineret, precum și crearea organizațiilor-resursă pentru oferirea de suport în stimularea participării tinerilor, atunci în procesul de implementare a SNT pentru anii 2009 – 2012 nu au existat acțiuni consolidate de dezvoltare și asigurare a durabilității instituționale a Rețelei CLT, de suport a CRRT și fortificarea comunicării la nivel de rețea, lucru remarcat, atât de către cei intervievați, cât și prin analiza numărului structurilor de participare a tinerilor existente în prezent.


„Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului” este cea de- a cincea prioritate a SNT. Astfel, în perioada de implementare a SNT şi a Planului de acţiuni, MTS a depus eforturi în consolidarea, perfecţionarea cadrului normativ în domeniul tineretului şi consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului. Cu toate acestea, rezultatele atinse în acest sens pot fi calificate ca fiind modeste. Trei din rezultate nu au putut fi evaluate obiectiv. Aceasta în mare parte se datorează faptului că există o corelare slabă şi pe alocuri repetitivă între activităţi, rezultate şi indicatori din cadrul acestei priorităţi ceea ce nu a permis o evaluare obiectivă a rezultatelor atinse. Neadoptarea Legii cu privire la tineret nu a permis o reglementare eficientă a infrastructurii politicii de tineret în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale. Elaborarea şi implementarea mecanismului de susţinere şi finanţare a structurilor de tineret din fonduri publice este o iniţiativă plauzibilă. Cu toate acestea, în formatul propus, mecanismul nu permite o abordare sistemică în atingerea unor rezultate durabile de consolidare a structurilor de tineret. Deşi, s-au implementat activități de instruire profesională pentru specialiştii din domeniul tineretului, acestea în mare măsură au avut un caracter ad-hoc, fiind implementate cu suportul altor organizaţii, nefiind bazate pe un plan de acţiuni şi un program de instruire continuu de dezvoltare a capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de tineret.


Recomandări generale:

 Pentru sporirea eficienți procesului de monitorizare ș evaluare, precum ș pentru analiza progreselor îregistrate î sectorul de tineret, urmăorul document strategic trebuie să aibăla bază puncte de reper (baseline) ș țnte la mijloc de termen ș sfârștul perioadei de implementare a strategiei.

 Planul de monitorizare ș evaluare trebuie săfie parte component a Strategiei. Acesta trebuie săaibă o descriere detaliată care să ofere informați suficiente despre rezultatele anticipate, indicatorii de monitorizare ș evaluare. De asemenea, este recomandat săfie utilizate 3 seturi de indicatori – de monitorizare ș de evaluare, de progres ș de impact.

 Asumarea rolului de coordonator în implementarea SNT din partea unei singure instituți ș facilitarea implicăii altor instituți, pentru a spori angajamentul sectorului public ş non-guvernamental în atingerea țntelor SNT.

 Desfășrarea întâlnirilor periodice (cel puțn semestriale) în implementarea Strategiei cu Ministerele ș alte instituți publice centrale, specialișii de tineret, Centrele de Resurse pentru Tineri ș alț actori din sectorul de tineret.

 Ajustarea sistemului națonal de statisticăș colectare a datelor în sectorul de tineret la sistemul UE prin lărgirea număului de indicatori care să prezinte evoluța situației tinerilor în diferite domenii ce afectează viața acestora, cum ar fi antreprenoriat, sănătate, participarea în procesul de luare a deciziilor, voluntariat, inluziunea socială creativitatea ș inovața.


Sursa:
http://mts.gov.md/Sites/sport_ro/Uploads/Raport%20de%20evaluare%20a%20Strategiei%20Nationale%20a%20Tineretului%202009-2013.42973FEC373B415A9669E1AD4FA744B4.pdf

Комментариев нет:

Отправить комментарий