Consiliul de Directori executivi al FMI a aprobat la 29 ianuarie Programul economic cu Republica Moldova în valoare de 574 de milioane de dolari SUA. Resursele au fost acordate atât pentru asigurarea stabilităţii externe (pentru formarea rezervelor valutare ale BNM), cât şi ca suport bugetar direct, oferind Guvernului o perioadă de respiro vitală pentru a aduce în ordine finanţele publice. Totodată, aprobarea de către FMI a Programului a dat şi altor donatori şi investitori mai multă certitudine vizavi de cursul economic al ţării.
Şedinţa Grupului Consultativ – Forumul „Parteneriat pentru Moldova” din 24 martie. La şedinţa respectivă a fost prezentat documentul „Rethink Moldova”, care include priorităţile strategice de reforme ale ţării. Donatorii internaţionali au promis Moldovei suport financiar în valoare de 2,6 miliarde de dolari SUA, dintre care jumătate în formă de granturi, restul – credite în condiţii concesionale. Pe lângă aceasta, evenimentul a fost o etapă importantă şi în campania diplomatică de îmbunătăţire a imaginii internaţionale a Moldovei.
Modalitatea de gestionare a inundaţiilor din iulie. Inundaţiile au fost limitate ca scară geografică, dar resursele necesare pentru recuperarea pierderilor şi acordarea de suport sinistraţilor au fost destul de mari, estimate la circa 77,5 milioane USD (1,36% din PIB estimat pentru 2010). Însă, şi mai important, aceste inundaţii au developat faptul că Republica Moldova nu este pe deplin pregătită să facă faţă nici unor cataclisme relativ reduse ca amploare, fără a mai vorbi de eventuale cataclisme de scară naţională. Infrastructura fizică şi mijloacele tehnice sunt într-o stare precară, care nu corespund nici pe departe provocărilor puse de schimbările climaterice. Capacităţile de alertă imediată s-au dovedit a fi relativ satisfăcătoare, dar interoperabilitatea şi coordonarea postcriză s-au demonstrat foarte slabe.
Aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova la 14 decembrie a Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Documentul conţine o serie de obligaţii extrem de importante, iar unele foarte dificil de implementat fără suport politic, financiar şi tehnic din partea UE - pe care Moldova şi le asumă pentru implementarea în perioada 2011-2015. Anul 2015 poate fi privit, astfel, ca un orizont pe care Guvernul şi UE îl consideră mai mult sau mai puţin realist când zona de liber schimb aprofundat şi comprehensiv ar putea fi instituită.
Scăderea în continuare a ocupării forţei de muncă. În pofida reluării creşterii economice, rata de ocupare a forţei de muncă a atins cote minimale în 2010, media anuală situându-se, conform estimărilor noastre, la circa 47% (pentru populaţia de vârstă 15-59 ani). Chiar şi înainte de criză, ocuparea populaţiei în Moldova era foarte mică – 50,8% în 2008. Pentru comparaţie, nivelul mediu de ocupare a forţei de muncă în ţările din Europa Centrală şi de Est în 2008 era de 65,6%, iar în CSI – 63,1%.
Revenirea inflaţiei. După ce în 2009 creşterea preţurilor a fost aproape nulă, în 2010 creşterea medie a acestora a fost de circa 7,3%, iar în decembrie 2010 nivelul acestora era cu 8,1% mai mare decât în decembrie 2009. Accelerarea preţurilor către sfârşitul anului 2010 a determinat o înăsprire moderată a politicii monetare a BNM, care la 30 decembrie a votat majorarea de la 7% la 8% a ratei REPO. Principala provocare cu care se va ciocni Banca Naţională în 2010 este aplicarea eficientă a strategiei de ţintire a inflaţiei.
Scăderea ratei dobânzilor bancare şi stabilizarea creditelor neperformante. Conform estimărilo rata medie a dobânzii la depozitele bancare în lei moldoveneşti în 2010 a fost 9,3% (faţă de 14,7% în 2009), iar la credite – 17,2% (20,3% în 2009). În contextul unei inflaţii destul de semnificative în 2010, această dinamică este foarte interesantă, sugerând că fie băncile au anticipări inflaţioniste pe termen mediu destul de moderate, fie că competiţia pentru clienţi devine mai intensă. În paralel cu scăderea dobânzilor, am constatat stabilizarea, începând cu aprilie-mai, a cotei creditelor neperformante în totalul creditelor bancare. În 2009, experţii anticipau că o eventuală escaladare a acestora putea rezulta într-un risc sistemic. Evitarea unei crize bancare de proporţii este o bilă albă pentru băncile moldoveneşti şi pentru BNM.Eşecul în promovarea concurenţei. Deşi „eliminarea monopolurilor” a fost unul din laitmotivele campaniei electorale din 2009, în 2010 nu a fost obţinut nici un progres sesizabil în domeniul protecţiei concurenţei şi anihilării aranjamentelor anticompetitive şi controlării monopolurilor. Studiile realizate de experţii europeni au arătat că în acest domeniu, Moldova se confruntă cu deficienţe sistemice, prin urmare, şi abordările în redresarea situaţiei trebuie să fie sistemice şi nu ocazionale.
„Liberalizarea importurilor de carne”. Preţurile înalte pentru produsele alimentare, în special ale cărnii, au fost un alt subiect sensibil pentru electori în 2009. Încercările Guvernului de a elimina schemele de monopol în domeniul importului cărnii au riscat să se termine cu o farsă, la un anumit moment în Guvern discutându-se majorarea tarifelor la importul cărnii ca metodă de protecţie a producătorilor locali. Aceste tarife şi aşa sunt destul de mari, în timp ce preţurile achitate de consumatorii moldoveni sunt printre cele mai mari din regiune.
Nepublicarea proiectului legii bugetului pentru anul 2011 şi neadoptarea legii respective. Evident, ţara nu se opreşte dacă nu este adoptată Legea Bugetului de Stat. Problema majoră este că nepublicarea proiectului ridică semne de întrebare asupra respectării principiilor transparenţei, iar neadoptarea legii ţine mai mult de considerente şi raţiuni politice, decât de careva factori de natură obiectivă. O bilă neagră pentru o guvernare care s-a angajat în asigurarea transparenţei şi respectarea legii.
Prognoză economică pentru 2011
Creşterea economică sclerotică. Contrar dorinţelor Guvernului de a edifica un model bazat pe investiţii, inovaţii şi exporturi, economia Moldovei revine la modelul de creştere bazată pe consum care a existat înaintea crizei. Acest model va persista în 2011, deoarece schimbarea acestuia nu este posibilă pe termen scurt. Însă există riscul că un ritm prea lent de reforme regulatorii să permanentizeze actuala paradigmă economică.
Creşterea deficitului bugetului de asigurări sociale de stat. Raportat la necesarul de finanţare, deficitul a crescut de la 14% în 2008 la 31% în 2010. Ţinând cont de realităţile demografice şi de piaţa muncii, este greu de crezut într-o redresare a situaţiei în 2011. Din acest punct de vedere, neadoptarea Legii Bugetului pentru 2011 apare ca un risc deloc neglijabil.
Incertitudinile legate de crearea Prezidiului Guvernului. Fiind în căutarea unui mecanism de control şi echilibru reciproc, partidele din AIE-2 se pare că au cam exagerat. Crearea unui Consiliu al Alianţei şi asigurarea unui dialog politic permanent erau, credem noi, suficiente pentru asigurarea unei bune coordonări a politicilor şi evitarea tensiunilor. Declaraţiile politicienilor vizavi de felul în care vor fi adoptate deciziile în aceste Prezidiu sunt controversate, dar anume aceste controverse atestă aşteptările divergente pe care le au actorii din AIE-2 vizavi de această structură. Să nu ajungem ca un mecanism de coordonare să se transforme în unul de imobilizare reciprocă şi paralizare, cu consecinţe negative pentru procesul de reforme.
Creşterea preţurilor. Potrivit lui Drăguţan, în acest an vor continua să crească şi tarifele pentru serviciile comunale, explicând, totodată că această creştere va fi mai mică comparativ cu anul precedent. „Anul acesta evoluţia inflaţiei va fi puţin diferită de cea din anul precedent. În ianuarie 2011, preţurile la serviciile comunale vor creşte mai puţin decât în anul trecut. Deci, este de aşteptat că în primul trimestru inflaţia anuală va continua să scadă. Urmează să vedem ce o să fie cu contractul de furnizare a energiei electrice, care trebuie să fie reînnoit în acest an, şi care va fi preţul. În trimestrul trei preţurile se vor stabiliza. Cea mai mare presiune inflaţionistă credem că va fi în trimestrul trei, ca şi în 2010. De ce? Tradiţional în această perioadă cresc preţurile la produsele alimentare. În plus, mai devreme sau mai târziu scumpirea carburanţilor nu are cum să nu se răsfrângă asupra tarifelor la transport. În ultimii trei ani, au crescut cu 40% preţurile la piesele de schimb. Salariile au crescut la fel. Costurile cresc, iar tarifele nu se schimbă. Ele nu vor fi modificate până la alegerile locale, dar după acestea problema tarifelor ar putea fi abordată”, a precizat guvernatorul BNM.
În plus, începând cu acest an, Federaţia Rusia a mărit preţul la gazele naturale furnizate Republicii Moldova cu 11 la sută. Astfel, Republica Moldova a ajuns să plătească cel mai mare preţ la gaze din tot spaţiul postsovietic. În primul trimestru din 2011, mia de metri cub de gaze va costa 295 de dolari, faţă de 264 de dolari cât a fost în 2010. Creşterea preţului la gaze se va face resimţită în facturile pentru întreţinere pe care moldovenii urmează să le achite şi va genera alte scumpiri în lanţ pentru diverse produse şi servicii.
Concluzia
Creşterea economiei moldoveneşti ar putea încetini în 2011 la 4-5%, după ce în nouă luni ale anului trecut s-a înregistrat un avans de 6,5%, consideră experţii în domeniu. „Asigurarea unor creşteri reale a activităţilor economice, în condiţiile în care creşterile din 2010 s-au datorat căderii din anul precedent şi nu s-a ajuns încă la indicatorii din 2008, va fi principala provocare pentru guvernare”
Economia naţională va depinde de evoluţiile economice din regiune, dar şi de faptul dacă va reuşi sau nu Republica Moldova să evite „surprizele" cu care se confruntă pe una din principalele sale pieţe de desfacere piaţa rusească.
Комментариев нет:
Отправить комментарий