Deja doua săptămîni merge război între Mihai Ghimpu şi Ioniţă, din cauza proiectului de lege aprobat în Parlament care se referea la activitatea cazinourilor din Republica Moldova şi ar fi trebuit să prevadă o taxă anuală de 360 de mii de lei pentru fiecare masă de joc, dar în loc de această sumă, în text a fost indicată o sumă de două ori mai mică, de 180 de mii de lei. Din cauza unei „erori” strecurate în textul unei legi aprobate de Parlament, nu au ajuns anul trecut în bugetul de stat 6 milioane de lei!
Cine vinovat ?!
Astfel, ex-interimarul a ieşit la rampă şi a afirmat la postul public de televiziune că preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din cadrul Parlamentului şi deputat PLDM, Veaceslav Ioniţă, este vinovatul şi cel care a schimbat cu bună ştiinţă cifrele din proiectul de lege votat de legislatori. „Au fost schimbate nişte cifre în documentul final, după votarea de către deputaţi, de către preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă. De ce, pentru ce?”, s-a întrebat preşedintele liberal la Moldova 1. Au schimbat şi i-au pus-o pe masă preşedintelui Parlamentului, a mai adăugat el, promiţând să convoace şi o conferinţă de presă în care să prezinte dovezi concludente în acest sens. Conferinţa s-a produs miercuri, 20 iunie, iar Mihai Ghimpu s-a prezentat cu un teanc de hârtii în care s-a descurcat cu dificultate, răsfoind şi căutând îndelung paginile necesare.
Ne amintim că în luna iulie trecut, aleşii poporului au votat legea care reglementează activitatea cazinourilor. Deputatul Veaceslav Untilă, fost membru al partidului lui Serafim Urechean, actualmente subordonat pe linie de partid lui Mihai Ghimpu, a propus un amendament prin care să fie redusă taxa pentru o masă de joc, de la 360 la 180 de lei, amendament care însă nu a fost supus votului. Cu toate acestea, cifrele prevăzute în amendamentul respectiv s-au regăsit în Legea semnată şi promulgată de liderul liberal, pe atunci preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al ţării, statul fiind prejudiciat astfel cu suma de 5,6 milioane de lei. Guvernul a descoperit eroarea şi a contestat actul legislativ la Curtea Constituţională.
În luna februarie a anului curent, deputaţii comunişti l-au învinuit pe Ghimpu pentru acest prejudiciu adus statului, liderul liberal declarând atunci că preşedintele Parlamentului nu este obligat să verifice textul legii şi să-l confrunte cu stenograma, ci doar să-l semneze. Şi actualul preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar, Marian Lupu, i-a luat apărarea lui Ghimpu, afirmând că asemenea erori s-au mai produs şi în trecut. Mai mult, şeful democraţilor a făcut aluzii şi la unii colegi din alianţă care au lansat învinuiri la adresa lui Mihai Ghimpu, fără a avea dovezi, calificându-le drept o răfuială politică. În cazul respectiv ar trebui să vedem clar dacă a fost o eroare sau rea-voinţă, a mai precizat Lupu. În urma acestui scandal, a fost creată o comisie parlamentară de anchetă, care urma să elucideze circumstanţele şi să depisteze persoanele vinovate de falsificarea legii.
Ghimpu ştia de acum un an că legea a fost falsificată, dar a tăcut
Deci, în luna februarie, fostul dublu demnitar afirma că nu a ştiut nimic şi că nu era obligat să verifice dacă îşi pune semnătura pe un act care corespunde votului deputaţilor sau pe unul falsificat. Iată însă că acum, după apariţia televizată şi după conferinţa de presă, aflăm că totuşi Mihai Ghimpu ştia câte ceva, ba chiar a fost sesizat în acest sens. Şi ştia nu de ieri-de azi, ci din septembrie 2010, când a fost înştiinţat de către Executiv că cifrele din lege nu corespund cu cele din stenograma şedinţei Parlamentului. Nevinovatul Ghimpu ne informează acum că i-a solicitat şefului comisiei de specialitate să clarifice situaţia şi să-l informeze personal. Însă acesta l-a ignorat şi i-a răspuns direct premierului şi şefului său de partid, Vladimir Filat, minţind în respectiva scrisoare că amendamentul ar fi fost supus votului deputaţilor. Dacă este aşa cum spune ex-interimarul, lucrurile sunt grave de tot şi Veaceslav Ioniţă ar trebui sancţionat aşa cum prevăd rigorile legii. Însă doar după ce ancheta va dovedi vinovăţia acestuia. Dacă minte Ghimpu, situaţia este poate şi mai gravă, aceasta însemnând că suntem conduşi de persoane iresponsabile şi imorale. Or, şeful comisiei parlamentare a declarat recent că fostul înalt demnitar de stat l-ar fi şantajat şi ameninţat că îl va învinui de falsificarea legii respective, în cazul când nu va înceta să se intereseze prea insistent de situaţia din aviaţia civilă.
Chiar dacă zice el că nici un preşedinte nu a stat până acum să confrunte proiectele de legi pe care le semnează cu stenogramele discuţiilor din Parlament şi cu legile în varianta lor anterioară, acest lucru era obligat să-l facă aparatul Parlamentului şi armata de consilieri de tot felul dublată în cazul lui datorită poziţiei de dublu demnitar. De ce nu şi-au făcut aceştia datoria şi nu au verificat minuţios actul legislativ pe care i l-au dat înaltului demnitar să-l semneze. Nu este un argument nici faptul că până a ajunge pe masa preşedintelui, proiectul de lege aprobat de Parlament este semnat de mai multe persoane, inclusiv de consultanţi şi de şeful comisiei de profil. Din momentul când preşedintele Legislativului, preşedintele ţării îşi pune semnătura pe acel document, el îşi asumă întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestuia.
Cine vinovat ?!
Astfel, ex-interimarul a ieşit la rampă şi a afirmat la postul public de televiziune că preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din cadrul Parlamentului şi deputat PLDM, Veaceslav Ioniţă, este vinovatul şi cel care a schimbat cu bună ştiinţă cifrele din proiectul de lege votat de legislatori. „Au fost schimbate nişte cifre în documentul final, după votarea de către deputaţi, de către preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă. De ce, pentru ce?”, s-a întrebat preşedintele liberal la Moldova 1. Au schimbat şi i-au pus-o pe masă preşedintelui Parlamentului, a mai adăugat el, promiţând să convoace şi o conferinţă de presă în care să prezinte dovezi concludente în acest sens. Conferinţa s-a produs miercuri, 20 iunie, iar Mihai Ghimpu s-a prezentat cu un teanc de hârtii în care s-a descurcat cu dificultate, răsfoind şi căutând îndelung paginile necesare.
Ne amintim că în luna iulie trecut, aleşii poporului au votat legea care reglementează activitatea cazinourilor. Deputatul Veaceslav Untilă, fost membru al partidului lui Serafim Urechean, actualmente subordonat pe linie de partid lui Mihai Ghimpu, a propus un amendament prin care să fie redusă taxa pentru o masă de joc, de la 360 la 180 de lei, amendament care însă nu a fost supus votului. Cu toate acestea, cifrele prevăzute în amendamentul respectiv s-au regăsit în Legea semnată şi promulgată de liderul liberal, pe atunci preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al ţării, statul fiind prejudiciat astfel cu suma de 5,6 milioane de lei. Guvernul a descoperit eroarea şi a contestat actul legislativ la Curtea Constituţională.
În luna februarie a anului curent, deputaţii comunişti l-au învinuit pe Ghimpu pentru acest prejudiciu adus statului, liderul liberal declarând atunci că preşedintele Parlamentului nu este obligat să verifice textul legii şi să-l confrunte cu stenograma, ci doar să-l semneze. Şi actualul preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar, Marian Lupu, i-a luat apărarea lui Ghimpu, afirmând că asemenea erori s-au mai produs şi în trecut. Mai mult, şeful democraţilor a făcut aluzii şi la unii colegi din alianţă care au lansat învinuiri la adresa lui Mihai Ghimpu, fără a avea dovezi, calificându-le drept o răfuială politică. În cazul respectiv ar trebui să vedem clar dacă a fost o eroare sau rea-voinţă, a mai precizat Lupu. În urma acestui scandal, a fost creată o comisie parlamentară de anchetă, care urma să elucideze circumstanţele şi să depisteze persoanele vinovate de falsificarea legii.
Ghimpu ştia de acum un an că legea a fost falsificată, dar a tăcut
Deci, în luna februarie, fostul dublu demnitar afirma că nu a ştiut nimic şi că nu era obligat să verifice dacă îşi pune semnătura pe un act care corespunde votului deputaţilor sau pe unul falsificat. Iată însă că acum, după apariţia televizată şi după conferinţa de presă, aflăm că totuşi Mihai Ghimpu ştia câte ceva, ba chiar a fost sesizat în acest sens. Şi ştia nu de ieri-de azi, ci din septembrie 2010, când a fost înştiinţat de către Executiv că cifrele din lege nu corespund cu cele din stenograma şedinţei Parlamentului. Nevinovatul Ghimpu ne informează acum că i-a solicitat şefului comisiei de specialitate să clarifice situaţia şi să-l informeze personal. Însă acesta l-a ignorat şi i-a răspuns direct premierului şi şefului său de partid, Vladimir Filat, minţind în respectiva scrisoare că amendamentul ar fi fost supus votului deputaţilor. Dacă este aşa cum spune ex-interimarul, lucrurile sunt grave de tot şi Veaceslav Ioniţă ar trebui sancţionat aşa cum prevăd rigorile legii. Însă doar după ce ancheta va dovedi vinovăţia acestuia. Dacă minte Ghimpu, situaţia este poate şi mai gravă, aceasta însemnând că suntem conduşi de persoane iresponsabile şi imorale. Or, şeful comisiei parlamentare a declarat recent că fostul înalt demnitar de stat l-ar fi şantajat şi ameninţat că îl va învinui de falsificarea legii respective, în cazul când nu va înceta să se intereseze prea insistent de situaţia din aviaţia civilă.
Chiar dacă zice el că nici un preşedinte nu a stat până acum să confrunte proiectele de legi pe care le semnează cu stenogramele discuţiilor din Parlament şi cu legile în varianta lor anterioară, acest lucru era obligat să-l facă aparatul Parlamentului şi armata de consilieri de tot felul dublată în cazul lui datorită poziţiei de dublu demnitar. De ce nu şi-au făcut aceştia datoria şi nu au verificat minuţios actul legislativ pe care i l-au dat înaltului demnitar să-l semneze. Nu este un argument nici faptul că până a ajunge pe masa preşedintelui, proiectul de lege aprobat de Parlament este semnat de mai multe persoane, inclusiv de consultanţi şi de şeful comisiei de profil. Din momentul când preşedintele Legislativului, preşedintele ţării îşi pune semnătura pe acel document, el îşi asumă întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestuia.
Комментариев нет:
Отправить комментарий