Potrivit analiştilor situaţia economică din regiune se înrăutăţeşte încet, dar constant, pe fondul crizei nesoluţionate a datoriilor suverane din zona euro şi a măsurilor ineficiente sau insuficiente de austeritate implementate de unele guverne. Eterogenitatea de viziuni şi interese la nivelul factorilor de decizie şi, respectiv, procesul decizional foarte lent, cuplat cu disparităţile economice şi fiscale, au alimentat un adevărat ghem de crize în Uniunea Europeană. Astfel, criza economică a generat una fiscală, care, în scurt timp, s-a transpus în una politică şi, finalmente, în una de încredere faţă de zona euro.
Deloc surprinzător, această criză multidimensională a alimentat un imens grad de incertitudine şi aşteptări negative din partea consumatorilor şi firmelor. Prin urmare, mai mulţi indicatori anticipatorii de la finele anului 2012 au anunţat intrarea ciclului economic în faza de recesiune. Deoarece aceasta implică răcirea cererii şi tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din Europa, economia moldovenească, în mod inevitabil, devine expusă la încetinirea ritmului de creştere a remitenţelor sau chiar la reducerea absolută a volumului acestora, la creşterea mai lentă a exporturilor şi la îngheţarea planurilor investiţionale a mai multor companii.
În cadrul intern şi extern actual, învăluit de incertitudine, este absolut evident un lucru: anul 2012 va fi unul din cei mai problematici din perioada de după recenta criză economică mondială. În asemenea context, prognozarea devine şi mai dificilă, iar marja de eroare este mult mai mare. Totuşi, tendinţele începute în ultimul trimestru al anului precedent, care continuă şi în prezent, nu sunt de bun augur pentru situaţia economică internă. În aceeaşi perioadă, parcursul mărfurilor pe teritoriul Moldovei s-a diminuat cu 7,9%, tendinţă ce s-a accentuat în ianuarie 2012 (-14,8%). Ratele de creştere a exporturilor, importurilor, remitenţelor şi, respectiv, consumului au încetinit considerabil, iar băncile comerciale majorează treptat şi primele de risc incluse în dobânzile la credite.
Indicatorii respectivi, de regulă, determină variaţiile ulterioare ale ciclurilor economice, ceea ce sugerează prezenţa unor riscuri recesioniste pronunţate în economia moldovenească. Având în vedere dependenţa masivă a ţării de influxurile de remitenţe şi pieţele de desfacere slab diversificate, materializarea acestor riscuri va depinde în mod direct de situaţia economică din regiune.
Producţia industrială
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu a înregistrat o descreştere a volumului de producţie de 3,9 la sută faţă de perioada respectivă a anului trecut. Diminuări esenţiale au fost înregistrate la fabricarea produselor de morărit – cu 43,8%, fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 33%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 23,3%, fabricarea vinului – cu 6,7%, fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 5,8% etc.
În luna de raport a fost înregistrată o descreştere substanţială la fabricarea produselor de tutun – cu 77%. Volumului producţiei în sectorul energetic s-a redus cu 8,9%.
De asemenea, au fost înregistrate descreşteri şi la activităţi, între care producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 35,5%; industria metalurgică – cu 33,1%; industria chimică – cu 15,5%; fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 10,1%; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 10,1%; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative – cu 9,5%; producţia şi distribuţia energiei electrice – cu 7,3%; producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 6,5%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 4,6%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu 4,5%; producţia de mobilier – cu 3,9% etc.
În acelaşi timp, au avut loc creşteri ale volumului la producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 67,1%; producţia de maşini şi aparate electrice – cu 47,7%; producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei – cu 27,6%; fabricarea produselor lactate – cu 18,2%; fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 12,3% şi altele.
Riscurile economiei Moldovenești
Estimările economice au relevat o dependenţă puternică a economiei moldoveneşti de situaţia economică din regiune. Caracterul său deschis, în comun cu modelul de creştere economică bazat pe consum, o bună parte din care este finanţată din remitenţe, expune economia Moldovei la o serie de riscuri. Acestea sunt generate, în mare parte, de tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din regiunea europeană şi diminuarea cererii externe. Astfel, principalele concluzii ale experţilor sunt următoarele:
• Consecinţele crizei datoriilor suverane din zona euro deja sunt vizibile şi în Moldova, prin încetinirea activităţii economice şi răcirea consumului.
• Economia Moldovei este destul de vulnerabilă la eventualele şocuri din mediul extern. În particular, fluctuaţiile din Rusia au un impact mult mai sever asupra economiei moldoveneşti, însă cele din UE au un impact mai persistent. Prin urmare, repercusiunile crizei datoriilor suverane din zona euro pot fi mai modeste ca intensitate în comparaţie cu o criză similară din Rusia. Totuşi, remarcăm că variaţiile economice din UE tind să producă pentru Moldova impacturi de o durată mult mai lungă de timp.
• Un efect similar cauzat de eventualele şocuri economice din UE şi Rusia este produs şi asupra veniturilor remise de peste hotare. Astfel, în cazul Rusiei, efectul este de câteva ori mai pronunţat, însă în eventualitatea unui şoc în UE, efectul durează o perioadă mult mai lungă de timp.
• Impactul încetinirii creşterii sau chiar reducerii influxurilor de remitenţe s-ar manifesta practic imediat asupra cererii interne şi, respectiv, asupra creşterii economiei moldoveneşti, fapt ce la moment poate fi deja observat din datele statistice pentru sfârşitul de an 2011.
• Eventualele presiuni asupra monedei naţionale în rezultatul diminuării influxurilor de remitenţe nu trebuie dramatizată, iar impactul deprecierii leului moldovenesc nu este univoc. Pe termen scurt, aceasta ar putea avea unele efecte adverse care, însă, vor fi contrabalansate de altele pozitive pentru exportatorii moldoveni, care, ulterior, vor putea fi observate la nivelul salariilor, ocupării şi investiţiilor.
• Având în vedere ramificaţiile adânci ale crizei datoriilor suverane din zona euro, precum şi dependenţa Rusiei de cererea din UE, factorii de decizie din Moldova trebuie să ia în calcul înrăutăţirea eventuală a situaţiei economice practic la toţi partenerii comerciali principali ai ţării noastre. Guvernul, împreună cu BNM, ar trebui să nu întârzie în implementarea politicilor de stabilizare macroeconomică orientate preponderent spre eliminarea restricţiilor redundante în activitatea antreprenorială, eliminarea barierelor netarifare pentru exporturile moldoveneşti prin convergenţa standardelor naţionale la cele europene, diversificarea pieţelor externe de desfacere, îmbunătăţirea cadrului concurenţial etc.
Sursa: statistica.md
expert-grup.org
În luna de raport a fost înregistrată o descreştere substanţială la fabricarea produselor de tutun – cu 77%. Volumului producţiei în sectorul energetic s-a redus cu 8,9%.
De asemenea, au fost înregistrate descreşteri şi la activităţi, între care producţia altor produse din minerale nemetalifere – cu 35,5%; industria metalurgică – cu 33,1%; industria chimică – cu 15,5%; fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 10,1%; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 10,1%; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative – cu 9,5%; producţia şi distribuţia energiei electrice – cu 7,3%; producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 6,5%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 4,6%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu 4,5%; producţia de mobilier – cu 3,9% etc.
În acelaşi timp, au avut loc creşteri ale volumului la producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 67,1%; producţia de maşini şi aparate electrice – cu 47,7%; producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei – cu 27,6%; fabricarea produselor lactate – cu 18,2%; fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 12,3% şi altele.
Riscurile economiei Moldovenești
Estimările economice au relevat o dependenţă puternică a economiei moldoveneşti de situaţia economică din regiune. Caracterul său deschis, în comun cu modelul de creştere economică bazat pe consum, o bună parte din care este finanţată din remitenţe, expune economia Moldovei la o serie de riscuri. Acestea sunt generate, în mare parte, de tensionarea situaţiei pe piaţa muncii din regiunea europeană şi diminuarea cererii externe. Astfel, principalele concluzii ale experţilor sunt următoarele:
• Consecinţele crizei datoriilor suverane din zona euro deja sunt vizibile şi în Moldova, prin încetinirea activităţii economice şi răcirea consumului.
• Economia Moldovei este destul de vulnerabilă la eventualele şocuri din mediul extern. În particular, fluctuaţiile din Rusia au un impact mult mai sever asupra economiei moldoveneşti, însă cele din UE au un impact mai persistent. Prin urmare, repercusiunile crizei datoriilor suverane din zona euro pot fi mai modeste ca intensitate în comparaţie cu o criză similară din Rusia. Totuşi, remarcăm că variaţiile economice din UE tind să producă pentru Moldova impacturi de o durată mult mai lungă de timp.
• Un efect similar cauzat de eventualele şocuri economice din UE şi Rusia este produs şi asupra veniturilor remise de peste hotare. Astfel, în cazul Rusiei, efectul este de câteva ori mai pronunţat, însă în eventualitatea unui şoc în UE, efectul durează o perioadă mult mai lungă de timp.
• Impactul încetinirii creşterii sau chiar reducerii influxurilor de remitenţe s-ar manifesta practic imediat asupra cererii interne şi, respectiv, asupra creşterii economiei moldoveneşti, fapt ce la moment poate fi deja observat din datele statistice pentru sfârşitul de an 2011.
• Eventualele presiuni asupra monedei naţionale în rezultatul diminuării influxurilor de remitenţe nu trebuie dramatizată, iar impactul deprecierii leului moldovenesc nu este univoc. Pe termen scurt, aceasta ar putea avea unele efecte adverse care, însă, vor fi contrabalansate de altele pozitive pentru exportatorii moldoveni, care, ulterior, vor putea fi observate la nivelul salariilor, ocupării şi investiţiilor.
• Având în vedere ramificaţiile adânci ale crizei datoriilor suverane din zona euro, precum şi dependenţa Rusiei de cererea din UE, factorii de decizie din Moldova trebuie să ia în calcul înrăutăţirea eventuală a situaţiei economice practic la toţi partenerii comerciali principali ai ţării noastre. Guvernul, împreună cu BNM, ar trebui să nu întârzie în implementarea politicilor de stabilizare macroeconomică orientate preponderent spre eliminarea restricţiilor redundante în activitatea antreprenorială, eliminarea barierelor netarifare pentru exporturile moldoveneşti prin convergenţa standardelor naţionale la cele europene, diversificarea pieţelor externe de desfacere, îmbunătăţirea cadrului concurenţial etc.
Sursa: statistica.md
expert-grup.org
Комментариев нет:
Отправить комментарий