Anume în acest mod
putem descrie succint cum sau simțit elevii susținînd examenul de BAC. Noua modalitate de
susţinere a testelor la BAC, anunţată de către Ministerul Educaţiei (ME), prin
utilizarea echipamentelor de supraveghere video la nivel naţional, precum şi
aplicarea unor alte mijloace tehnice în scopul anihilării copiatului,
minimizării corupţiei şi asigurării unor şanse echitabile tuturor elevilor este
adoptată. Astăzi putem afirma la sigur
că reforma ME a eșuat totalmente. Rezultatele din
cadrul sesiunii de bacalaureat din acest an au indispus mulți liceeni, doar 58%
din candidați au trecut examenele de bacalaureat. Aceasta înseamnă că fiecare al doilea
abiturient nu afost capabil să susțină examenul măcar pe nota trecătoare (adică
5).
Este incorect să afirmăm că supravegherea video în calitate
de soluţie
tehnică pentru
combaterea copiatului şi a corupţiei nu implică probleme etico-morale, axiologice
sau de eficienţă. Este evident că prin intermediul camerelor video în sala de
examinare este dificil dacă nu imposibil şi neproductiv de a lupta cu corupţia
din moment ce actul de măsluire se produce în afara sălii de
studiu şi cu siguranţă nu în momentul examinării propriu zise. În ce măsură
este justificată lupta împotriva corupţiei în sistemul educaţional şi anume în perioada
BAC-ului prin intermediul camerelor atunci când corupţia este prezentă în toate
instituţiile statului? Mai mult decât atât, este oare posibilă şi fezabilă
lupta cu corupţia în subsistemul educaţional atunci când ea este prezentă în
alte subsisteme sociale? Nu ar trebui mai întâi de toate îmbunătăţită baza tehnico-materială
a instituţiilor de învăţământ preuniversitar creînd condiţii favorabile pentru
stimularea elevilor să studieze, descurajînd implicit copiatul şi alte metode frauduloase
de obţinere a unor note mai mari? Astfel, ordinea priorităţilor să fie
inversată, mai întâi furnizarea unor servicii educaţionale de calitate şi doar
apoi introducerea unor metode de supraveghere mai sofisticate care ar fi deja
moral fundamentate/argumentate.
Supravegherea video mai creează o
problemă, deşi aceasta trebuie plasată într-un context social mai larg şi nu
vizează doar domeniul educaţiei. Este
vorba despre funcţia de control social a supravegherii şi nu de capacitatea ei
de a afecta „psihicul labil” al adolescenţilor. Contextul este cel care
contează şi ar fi inadecvat să comparăm funcţia supravegherii într-o discotecă
şi într-o sală de examinare chiar dacă în aparenţă nu există diferenţe. Totodată,
supravegherea, indiferent de natura ei, este esenţială din moment ce modelează
interacţiunea socială dintre stat şi individ. În acest sens, camera video are rolul
de gardian avînd o funcţie socială disciplinară. Funcţia disciplinară a
supravegherii a fost valorificată de către francezul Michel Foucault pentru a
explica emergenţa societăţilor moderne preocupate de impunerea unei discipline
totale prin supraveghere, normalizare, uniformizare şi standardizare. Prin
urmare, vizibilitatea permanentă la care eşti expus, precum şi
cunoaşterea/conştientizarea faptului că eşti permanent supravegheat poate
inculca şi induce un anumit model de comportament care creează o relaţie
structurală de dominaţie favorabilă supraveghetorului. Iar şcoala este un
laborator şi un exemplu perfect care confirmă viabilitatea acestui model.
Este vreo
tangență între optimizarea școlilor și rezulatatele de la examenul de BAC?
Recent, deputatul din
opoziție Inna Șupac a abordat un subiect important într-o rețea de socializare.
Optimizarea școlilor direct influențează rezultatul examenelor de bacalaureat.
2011,
5 iulie - a fost adoptată Hotărîrea Guvernului cu privire la optimizarea
instituțiilor de învățămînt;
2011: 24 şcoli închise, 14 şcoli – reorganizate, 8% au picat BACul;
2012: 57 şcoli închise, 61 - reorganizate, 12% au picat BACul;
2013: 42% pică examenele.
2011: 24 şcoli închise, 14 şcoli – reorganizate, 8% au picat BACul;
2012: 57 şcoli închise, 61 - reorganizate, 12% au picat BACul;
2013: 42% pică examenele.
Pînă
la finele acestui an se planifică, conform planului, sa fie optimizate înca 220
de instituţii de învăţămînt.
La
final, putem constata că ultimele reforme ME au eșuat, conducerea
ministerului trebuie să conștientizeze
că, începînd cu învățămîntul primar pînă la cel universitar, respectivul sistem
este unul de relaționare. În cele din urmă, mă întorc la cei 42% care au picat
BACul, apare o simplă întrebare, ce va fi cu acești tineri, ce îi așteaptă în
viitor și de ce reforma nu prevede instruirea lor în acest caz?
www.winsell.md
ОтветитьУдалить