În 2009, Moldova a împlinit 650 de ani de la fondarea sa ca stat. Dar cine îşi mai aminteşte acum de acest lucru? Am putut noi oare comemora pe măsură acel eveniment, aşa cum fusese planificat din timp, dacă ţara a fost zguduită de violenţele din 7 aprilie şi a căzut în hăul unei crize politice fără precedent? Câtă perfidie a sorţii – de aniversarea fondării statului moldovenesc, ceva sau cineva a avut grijă ca statul nostru să treacă printr-o lovitură de stat… Ziua de 7 aprilie a eclipsat totalmente aniversarea dăinuirii noastre seculare ca popor şi stat. Păcat.
Astăzi, urmările haosului din 7 aprilie continuă. Astăzi, nu contenesc mesajele de divizare a societăţii. Cineva iarăşi preferă să divizeze societatea în „ai noştri” şi „ai voştri”, în stânga şi dreapta, în comunişti şi anticomunişti, să-i demonizeze pe unii şi să-i zeifice pe alţii. Astăzi, cineva iarăşi cheamă la proteste şi revolte şi încearcă să compromită coeziunea poporului şi integritatea statului.
Oare să nu avem noi, cei din clasa politică, cei din elita intelectuală, cei de la temelia ţării destulă înţelepciune şi bun simţ pentru a nu aţâţa spiritele? Oare să nu înţeleagă cei care tulbură oamenii că dezastrul din 7 aprilie se poate repeta şi poate avea efecte mult mai tragice? Oare să nu înţelegem că ne desfiinţăm noi pe noi, în favoarea unor interes oculte, străine nouă?
Haideţi să fim cumpătaţi, să ne păstrăm cugetul şi echilibrul. Haideţi să nu aprindem focul în momentul când nu suntem siguri că îl vom mai putea stânge. Haideţi să încercăm să găsim un consens politic şi civic cât mai larg, să găsim ce ne apropie, nu ce ne diferenţiază, pentru că toţi suntem locuitori ai acestei ţări, toţi ne-am născut aici, toţi ne iubim patria, chiar dacă această iubire se manifestă în felurit mod.
Igor Dodon
sunteti debili sau care e boala de care suferiti inaintind aberatiile estea?
ОтветитьУдалить