Guvernul Filat nu mai consideră medicamentele un produs social important

Săptămâna trecută, Guvernul a exclus medicamentele şi citricele din lista mărfurilor social importante, pentru care adaosul comercial este unul strict reglementat. Includerea anumitor produse în această listă presupune comercializarea lor la preţuri care înglobează un adaos comercial limitat, de maximum 20 la sută. Din aceasta fac parte pâinea şi produsele de panificaţie, crupele, laptele, uleiul vegetal, sucurile pentru copii, carnea şi altele.Guvernul şi-a motivat decizia prin faptul că a intrat deja în vigoare un nou mecanism care reglementează comercializarea produselor farmaceutice, stipulat în Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente. Potrivit acestuia, adaosul comercial de 40 % la medicamentele importate va fi aplicat la preţul declarat de producător la Biroul de Preţuri din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nu la preţul pe care importatorii îl declară în vamă. Totodată, potrivit legii privind activitate farmaceutică, la formarea preţurilor medicamentelor „se admite aplicarea unui adaos comercial de până la 40% la preţul liber de livrare al producătorului autohton sau la preţul de achiziţie de la producătorul (distribuitorul) de peste hotare, din care până la 15% pentru agenţii economici care importă medicamente, indiferent de numărul de intermediari şi până la 25% pentru farmacii".

Nu putem vorbi despre o scădere generală a preţurilor

Este greu de prognozat cum vor evolua preţurile în urma acestei decizii. De această părere este chiar şi ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, în opinia căruia totul va depinde de cererea şi oferta de pe piaţă.
Chiar dacă medicamentele au fost excluse din lista produselor social importante, acest lucru nu va schimba situaţia, pentru că ele oricum rămâne a fi importante din punct de vedere social, deoarece au un impact direct asupra societăţii, consideră Vladimir Safta, profesor universitar la Catedra Farmacie Socială „Vasile Procopişin” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi fost prim-vicedirector al Agenţiei Medicamentului. Or, preţul acestora este reglementat de legea cu privire la activitatea farmaceutică, care stabileşte baza legală, iar noul Regulament, adoptat de guvern în iunie 2010, a modificat şi completat hotărârea 603 privind reglementarea mecanismului de formare a preţurilor, dându-i un plus de claritate şi exactitate. 
În opinia lui Vladimir Safta, după adoptarea noului regulament, preţurile la unele medicamente s-au stabilizat, la altele au scăzut puţin, dar au fost şi dintre cele la care au crescut, astfel că nu se poate vorbi, deocamdată, despre o scădere generală a preţurilor. Totodată, profesorul universitar consideră că hotărârea trebuia precedată de o analiză profundă a pieţei şi a preţurilor, în aspect comparativ cu cele din exterior. „La noi s-a făcut totul în grabă, în baza unor aprecieri insuficiente a situaţiei. Modalitatea de formare a preţurilor a fost stabilită încă în anul 1997. În aceşti 13 ani s-a format o piaţă farmaceutică extinsă, ajungându-se la peste 6 mii de denumiri de medicamente. Este important ca piaţa să fie saturată cu produsele farmaceutice necesare. Chiar dacă unele medicamente sunt mai scumpe şi, economic, nu sunt accesibile tuturor, ele trebuie să existe pe piaţă, pentru cei care şi le pot permite. Este vorba de medicamente performante, care tratează boli considerate anterior incurabile. În cazul când vom face nişte ajustări la legislaţie, fără a le argumenta temeinic în prealabil, aceasta ar putea duce la dispariţia de pe piaţă a medicamentelor respective, ceea ce ar fi o catastrofă. De aceea, legislaţia trebuie modificată, dar nu în grabă şi nu fără o analiză profundă”, a precizat Safta.  
Nu farmaciştii sunt cei responsabili pentru preţurile majorate
Sigur că, în general, cetăţenii nu sunt mulţumiţi de faptul că medicamentele sunt scumpe. Însă nu farmaciştii ar trebui învinuiţi pentru acest fapt, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, crede profesorul Safta. „Farmaciştii iau medicamentele de la depozit şi au dreptul să aplice un adaos comercial de 25 la sută. De regulă, sunt rare cazurile când acest procent este depăşit în vre-o farmacie, iar cei care încalcă legea sunt pedepsiţi. Este important să găsim rădăcina problemei, pentru că dacă vom căuta numai la suprafaţă, nu vom rezolva-o. Dacă la unele medicamente importate preţul la noi este cu 20-30 de procente mai mare, aceasta se poate explica prin cheltuielile de transport, taxe vamale şi altele, dar dacă preţul este mai mare de două-trei ori, atunci ar trebui căutate acele scheme frauduloase care permit asemenea scumpiri. Problema este că aceste scheme nu pornesc de aici, în ele fiind implicaţi şi cei de peste hotare, pentru că acolo se formează preţurile, iar la vamă medicamentul ajunge deja cu preţ majorat”, a mai precizat ex-prim-vicedirectorul Agenţiei Medicamentului. 
Ar fi de menţionat aici că, în cadrul unei vizite a premierului la unul dintre depozitele farmaceutice din capitală, directorul acestuia a lăsat să se înţeleagă că producătorii de medicamente din străinătate fixează preţuri exagerate la produsele farmaceutice destinate Republicii Moldova.
Declaraţii patetice şi descinderi spectaculoase
Amintim că modalitatea de formare a preţurilor la medicamente a constituit obiectul unor discuţii repetate în cadrul unor şedinţe de guvern din primăvara-vara acestui an, când premierul Vladimir Filat declara patetic că în Republica Moldova unii fac avere pe sănătatea oamenilor, iar medicamentele la noi sunt uneori şi de 8 ori mai scumpe decât în România. Potrivit datelor prezentate de ministrul sănătăţii, Vladimir Hotineanu, la şedinţa guvernului din 25 mai 2010, preţurile la medicamente au crescut în anul 2009 cu 15,4 la sută faţă de 2008, iar în primele 4 luni ale anului în curs acestea au mai sporit cu 7,4%.
Discuţiile de la guvern au fost completate atunci şi cu numeroase descinderi ale premierului, reprezentanţilor ministerului de resort, dar şi a colaboratorilor CCCEC, pe la farmacii şi depozite farmaceutice, în încercarea de a-i găsi pe cei vinovaţi de majorarea nejustificată a preţurilor la medicamente. Ba chiar se raporta despre depistarea unor scheme frauduloase care asigură supraprofituri afaceriştilor din domeniu. Numai că, ulterior, nu am mai aflat nimic despre protagoniştii acestor scheme, cum nu am auzit nici despre vre-un dosar penal intentat acestora.
Nu s-a produs o diminuare spectaculoasă a preţurilor nici după eliminarea mult discutatelor fâşii latente de pe medicamente. Anunţate zgomotos de guvernanţi, aceste reduceri nesemnificative nu au fost sesizate, practic, de consumatori.

Viaţa bate statistica

Implementarea noului mecanism de formare a preţurilor la medicamente trebuia, potrivit premierului, să asigure accesul populaţiei la produse farmaceutice calitative, sigure şi la preţuri accesibile. Potrivit raportului privind evoluţia preţurilor de consum prezentat de Biroul Naţional de Statistică, în septembrie 2010 preţul medicamentelor a scăzut cu doar 0,5%. În luna august această reducere a fost de 1,5 la sută. Prim vicedirectorul Agenţiei Medicamentului, Maria Cojocaru-Toma, anunţa recent că, în perioada iunie-septembrie 2010, s-a constatat o diminuare cu 5,47% a preţurilor la importul a 1882 de denumiri de medicamente, din totalul celor 6400 de produse farmaceutice monitorizate. Pentru farmacii s-a constatat o diminuare a preţului de 3,22 la sută.
Însă, chiar dacă la nivel de statistică se poate vorbi despre o diminuare nesemnificativă a preţurilor la unele medicamente, aceasta practic nu este percepută de către cei care procură medicamentele şi care sunt nevoiţi să scoată din buzunar sume de bani la fel de mari ca şi până acum, sau, în lipsa banilor, să renunţe la tratament.
Nici farmaciştii, cu mici excepţii, nu vorbesc despre reduceri substanţiale ale preţurilor, ci numai de reduceri minore şi doar la unele medicamente. Chiar dacă, spun ei, de cele mai multe ori, farmaciile stabilesc un adaos comercial mai mic decât cel admis de 25%, pentru a nu pierde cumpărătorii, medicamentele oricum sun scumpe, pentru că sunt procurate la preţuri mari de la furnizori. De regulă, cele mai rentabile preţuri le oferă depozitele farmaceutice mari, care au contracte directe cu producătorii. Cu cât este mai mare numărul intermediarilor, cu atât este mai mare şi preţul la care medicamentele se vând în farmacii. 
Astfel că, în ciuda faptului că autorităţile de stat în domeniu afirmă că preţurile scad, acest lucru, practic, nu se observă. Se pare că de aceasta s-a convins chiar şi premierul Filat, care a solicitat zilele acestea Ministerului Sănătăţii şi Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei să efectueze iarăşi controale în farmaciile din raioanele ţării şi să prezinte o informaţie amplă cu privire la preţurile medicamentelor, pentru a preveni majorarea nejustificată a acestora. Adică, preţurile la medicamente au, totuşi, tendinţa de ase majora, chiar dacă s-a promis că noul mecanism va face minuni în foarte scurt timp.
De ce acum, domnule prim ministru?
Acum, specialiştii ministerului de resort vin cu o nouă promisiune, şi anume că medicamentele se vor ieftini, cu 20-40 la sută, începând cu 1 ianuarie 2011. Să ne amintim în acest context şi de promisiunea premierului cu privire la reducerea substanţială a preţului cărnii, odată cu liberalizarea importurilor. Deşi carnea se vinde la aceleaşi preţuri majorate, Vladimir Filat ne explica recent că acestea au scăzut, totuşi, nu însă şi pentru consumatori. Se vede că pentru consumatori sunt doar declaraţiile populiste şi spectacolul.
Acum să revenim la excluderea produselor farmaceutice din categoria mărfurilor social importante. În acest context, ne întrebăm ce poate fi mai important decât medicamentele, dacă de ele depinde, uneori, însăşi viaţa oamenilor, în egală măsură şi a celor cu venituri de milioane, dar şi a pensionarilor, a persoanelor cu venituri reduse care, de multe ori, au de rezolvat o problemă fără soluţii: să dea ultimii bani pentru un medicament vital sau şi-i păstreze pentru o bucată de pâine.
Întrebarea pe care şi-o pune mai multă lume este de ce anume acum, când au rămas zile numărate până la alegerile anticipate, guvernul Filat adoptă astfel de decizii, care nu are cum să nu ştirbească imaginea premierului. Mai ales dacă urmărim cu cât sârg şi-o lustruieşte acesta în ultima perioadă. Şi atunci, ce motiv, mai puţ vizibil, a condiţionat acest pas al premierului, care numai de lipsă de apucături populiste nu poate fi suspectat. Chiar dacă există o legislaţie în domeniu ce explică într-un fel hotărârea guvernului, oamenii s-ar fi aşteptat mai degrabă la o revedere acesteia, în favoarea populaţiei sărăcite. Şi atunci, dacă la întrebarea „de ce?” a fost oferit un răspuns cât de cât plauzibil, „de ce acum” rămâne în continuare un mare mister.