Zilele acestea s-au făcut nişte constatări deloc măgulitoare la adresa guvernării din Republica Moldova. În raportul anual prezentat de Transparency International se arată că nivelul corupţiei în ţara noastră este mai înalt decât în anul 2008. Indicele percepţiei corupţiei a coborât cu 16 trepte, faţă de anul 2008, Moldova poziţionându-se pe locul 108 printre cele 178 de ţări incluse în raport. Astfel, în pofida tuturor declaraţiilor şi promisiunilor făcute, AIE a obţinut succese mai puţin decât modeste în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei.
Cine „stinge lumina” la vamă?
Serviciul Vamal pare să fie veriga cea mai şubredă în acest lanţ al slăbiciunilor. În orice caz, anume această structură a generat cele mai răsunătoare scandaluri suspecte de corupţie, care au zguduit betonul şi aşa lipsit de trăinicie al Alianţei, după cum s-a văzut mai târziu. Recent, omul de afaceri şi preşedinte al Asociaţiei „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici, relata, într-o conferinţă de presă, despre deconectările sistemului centralizat de informare pentru uniformizarea tratamentelor vamale aplicate la schimbul de mărfuri între diverse ţări, „Asycuda World”. Potrivit lui Ghelici, dacă anterior aceste deconectări purtau un caracter sporadic, în ultima perioadă acestea au devenit tot mai frecvente, timpul deconectării variind de la 5-7 minute şi până la 4 ore.
Potrivit omului de afaceri, atunci când serverul este deconectat, anumite încărcături trec frontiera vamală a Republicii Moldova, fără achitarea plăţilor vamale. Sigur că putem pune la îndoială spusele lui Ghelici, care este cunoscut pentru comportamentul său mai excentric şi declaraţiile belicoase pe care le face de cele mai multe ori. Mai mult, Serviciul Vamal a infirmat spusele acestuia, precizând într-un comunicat că: „Sistemul informaţional „AsycudaWorld” este utilizat pentru prelucrarea şi controlul vamal automatizat a declaraţiilor vamale depuse de declaranţi. Astfel, utilizarea „AsycudaWorld” pentru comiterea faptelor de contrabandă (adică nedeclararea mărfurilor) nu este relevantă, cel puţin, este lipsită de logică şi raţionament. La sistemul „AsycudaWorld” sunt conectaţi în baza autorizaţiei Serviciului Vamal toţi colaboratorii vamali din birourile vamale, precum şi brokerii vamali. Ţinem să specificăm că caracteristicile tehnice ale Sistemului permit vizualizarea şi monitorizarea tuturor acţiunilor întreprinse de colaboratorii vamali în procesul de control al declaraţiilor vamale stocate pe serverul Sistemului, precum şi arhivarea şi securizarea acestora”.
Vameşii găsesc ţigările bine ascunse, dar nu le observă pe cele la vedere
Repet, veridicitatea declaraţiilor omului de afaceri pot fi puse la îndoială în totalitate, dacă, pe de altă parte, nu ar fi existat acele impresionante capturi de ţigări reţinute de vameşii români, dar neobservate de colaboratorii Serviciului nostru vamal. Ceea ce dă de bănuit este că în presă apar cu regularitate informaţii, dar, mai ales, după cazurile răsunătoare de contrabandă ratate de serviciile abilitate de la noi, despre tentativele de contrabandă contracarate şi capturile record de ţigări pe care vameşii moldoveni le găsesc prin cauciucurile maşinilor, prin rezervoare cu pereţi dubli şi prin alte locuri special amenajate şi bine camuflate. Cu atât mai inexplicabil este faptul că trec neobservate camioanele încărcate cu sute de mii de pachete de ţigări, aproape la vedere, sau maşini ale colaboratorilor Ministerului de Externe, de asemenea, burduşite cu ţigări de contrabandă.
Amintim doar câteva dintre aceste cazuri. Astfel, la începutul lunii martie, poliţiştii de frontieră români au descoperit, într-un camion ce venea din ţara noastră, aproximativ 700 de mii de pachete de ţigări, în valoare de peste 2,2 milioane de lei. În luna iunie, vama bulgară de la Varna anunţa reţinerea unui lot de ţigări de contrabandă de 35 de milioane de bucăţi, în valoare de circa 7 milioane de euro, pe o navă care circula pe cursa Moldova - Egipt, aceasta fiind cea mai mare captură de ţigări de contrabandă din întreaga sa activitate. Un alt caz de rezonanţă este al celor doi angajaţi ai Ministerului de Externe şi Integrare Europeană, care au fost reţinuţi în luna august la vama Albiţa din România. Iurie Cerbari, consilier pe probleme speciale al ministerului, şi Aurel Guilă, şoferul ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, despre care s-a spus atunci că ar fi membri PLDM, au încercat să transporte ilegal în România 7500 de pachete de ţigări, în automobile cu numere de Corp Diplomatic. Ulterior, ministrul de Externe, Iurie Leancă, a dat asigurări că cei doi nu sunt membri PLDM, aceştia fiind şi eliberaţi din funcţii.
Republica Moldova – sursă inepuizabilă de ţigări de contrabandă
În luna august 2010, ziarul românesc „Financiarul” scria că la vama românească au fost confiscate, numai în perioada aprilie-iulie 2010, aproximativ 500 de mii de pachete de ţigări provenite din Republica Moldova şi Ucraina, introduse fraudulos în ţară. Potrivit publicaţiei, prejudiciul intermediar stabilit era de 20 de milioane sau de peste 1,2 milioane de euro.
În aceeaşi lună şi Deutsche Welle relata, într-un material intitulat „Ţigările moldoveneşti de contrabandă merg, plutesc şi zboară în ţările Uniunii Europene”, despre înteţirea cazurilor de contrabandă cu ţigări care, de foarte multe ori, nu sunt reţinute la vama Republicii Moldova, această misiune revenindu-le vameşilor şi ofiţerilor vamali români. Publicaţia îşi exprima nedumerirea în legătură cu faptul că un camion care transporta un lot impunător de ţigări de contrabandă, în valoare de 1 milion de dolari, depistat de ofiţerii vamali români, nu a fost oprit la frontiera noastră, deşi, de la începutul anului în curs, toate vehiculele sunt verificate cu scanere mobile. Potrivit Deutsche Welle, experţii moldoveni consideră că se reuşeşte reţinerea a numai 10 la sută din întreaga cantitate de ţigări scoase fraudulos din ţară, iar persoanele care se ocupă cu astfel de afaceri ilegale au un profit anual de 2 miliarde de lei. Potrivit experţilor, banii obţinuţi din vânzarea unui TIR de ţigări de contrabandă pot fi suficienţi pentru construcţia unei vile.
Vameşii moldoveni sunt totuşi optimişti
Recent, portalul de ştiri UNIMEDIA relata, cu referire la serviciul de presă al Serviciului Vamal, că numărul ţigărilor reţinute de vameşii moldoveni la posturile de trecere ale frontierei moldo-române, în primele luni ale anului 2010, este cu 470% mai mare decât cel din 2008, respectiv, cantitatea de ţigări reţinute de către vameşii români s-a micşorat de două ori, astfel că ţara noastră nu ar mai fi sursa Nr.1 de contrabandă cu ţigări în România. Dincolo de eroarea de ordin matematic, pentru că este corect să operăm doar cu noţiunea de 100%, care constituie întregul, astfel că nu putem vorbi nici măcar de 101%, cu atât mai mult de 470%, rămâne doar să presupunem care este numărul ţigărilor care nu au reuşit să treacă totuşi de vamă. Zicem asta pentru că, potrivit aceleiaşi surse, numărul total al ţigărilor reţinute de către vameşii moldoveni şi cei români este unul constant pe parcursul ultimilor 3 ani, de circa 2 milioane de pachete, or, dacă experţii constată, în ultima perioadă, o intensificare a contrabandei cu ţigări la frontiera moldo-română, am putea presupune că au sporit serios şi cantităţile de ţigări care au reuşit să scape de vigilenţa vameşilor.
Când şi unde se defectează scanerele?
Apropo de scanerele pomenite în relatarea din Deutsche Welle. Zilele acestea, un colaborator din cadrul Serviciului Vamal, ne-a relatat despre aceeaşi problemă, afirmând că trecerea ilegală a loturilor cu ţigări, precum şi vămuirea unor mărfurilor, se face în anumite locuri şi de către anumite persoane. Potrivit acestuia, anumite mărfuri trec controlul vamal doar la unele şi aceleaşi persoane de încredere, la posturi vamale unde au fost instalaţi în funcţii „oameni de-ai noştri”. Astfel, în anumite cazuri, ţigările sunt lăsate să treacă doar atunci când „se defectează” scanerele. Potrivit regulamentului, în cazurile când scanerele nu funcţionează, transporturile urmează să fie reţinute până la înlăturarea defecţiunilor. În realitate, lucrurile nu se întâmplă chiar aşa, iar unii şefi ai posturilor vamale permit trecerea încărcăturii cu scanerele deconectate. Şi atunci, poate acesta ar fi răspunsul la nedumerirea exprimată de Deutsche Welle, iar Ghelici o fi confundat scanerele cu sistemul de informare?
Oamenii potriviţi la locul potrivit
Interlocutorul nostru ne-a mai vorbit şi despre numeroasele demiteri care au avut loc în cadrul structurii, odată cu instalarea noii guvernări, care, în opinia lui, s-au făcut pe criterii de obedienţă politică şi apartenenţă de partid. În urma unei aşa-zise atestări, au fost eliberate din funcţie zeci de persoane, cu o vechime de 10-15 ani de muncă în domeniu. În locul lor, au fost numiţi oamenii de încredere ai actualei guvernări, unii suspectaţi anterior de fapte incompatibile cu activitatea în structurile respective. Şi, iarăşi, am putea să nu-i dăm crezare omului care ne-a vorbit despre aceste lucruri, dar să ne amintim că în funcţia de director general al Serviciului Vamal a fost numit Tudor Baliţchi, nimeni altul decât fostul administrator al proprietăţilor premierului Vladimir Filat. Presa relata ceva mai demult despre cazul a 20 de colaboratori ai Serviciului Vamal din Cahul, disponibilizaţi, în opinia lor, pentru că “au fost suspectaţi de cooperare cu comuniştii“. Ei au afirmat că această explicaţie le-a dat-o deputatul PLDM, Ion Butmalai. Serviciul Vamal a replicat atunci că aceştia au fost concediaţi sau retrogradaţi pentru că nu posedă calităţile necesare pentru funcţiile deţinute. Potrivit sursei noastre, actualmente în instanţele judecătoreşti se află în jur de 100 de dosare privind concedierile sau retrogradările ilegale ale lucrătorilor vamali. Dar despre concedierile şi numirile operate în cadrul Serviciului Vamal vom relata mai detaliat în ediţia următoare a publicaţiei noastre.
Marian Lupu: „Se întâmplă lucruri mai proaste şi mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului”
Şi ca să nu fim învinuiţi de tendenţiozitate, vom apela şi la afirmaţiile liderului unui partid care face parte din arcul guvernamental, devenit acum, în campanie electorală, iubitor de adevăr şi luptător cu corupţia. Într-un interviu publicat pe blogul său de ziaristul Ghenadie Nicu, şeful PD, Marian Lupu, afirma, între altele, următoarele: „Sunt foarte mulţi oameni de afaceri, reprezentanţi ai businessului mic, mediu, mare, care, venind aici, la sediul partidului, discutând diferite subiecte care vizează dezvoltarea economică, mediul antreprenorial, ne spun că în cadrul Fiscului, al Serviciului Vamal, se întâmplă lucruri mai proaste şi mai urâte decât erau pe timpul PCRM-ului. Lumea se confruntă în continuare cu puternicul fenomen al corupţiei, pe o scară similară, iar pe alocuri pe o scară chiar mai mare în comparaţie cu ceea ce a fost în trecut. Foarte mulţi profesionişti aruncaţi din serviciu, pe diferite motive. Probabil că se ajunge la schimbări de găşti sau… cum să le numesc eu? – se încearcă să fie implantate tot felul de persoane de încredere. Tot ce avem noi, mai cu seamă în ultimele luni (în special, contrabandă cu ţigări), ne face să întrebăm: da’ de ce oare toate aceste operaţiuni de contrabandă nu sunt depistate la noi în vamă? Ele sunt, toate, oprite la vama românească! Bună întrebare! Este un semnal foarte şi foarte îngrijorător, probabil că şi aici se urmăresc nu interesele statului, nu interese de a aduce venituri suplimentare la buget. Se pune un accent nu atât pe profesionalism şi imparţialitate, cât se urmăresc nişte interese de grup, interese individuale, de ordin economic, de ordin financiar. Nu pot exclude şi interesul de acumulare de resurse financiare şi pe această cale în vederea unei campanii electorale…”
Imaginea „familiei”, mai importantă decât interesele statului
Tare spus, numai că, de ce atât de tardive sunt aceste deconspirări, domnule Lupu? De ce doar acum încep să curgă dezvăluirile despre afacerile necurate din sânul „familiei”, din partea unor partide care până mai adineauri ziceau că ne guvernează cu mult sârg şi în strânsă colaborare, iar acum spun că, de fapt, doar unii au guvernat, iar alţii s-au uitat de pe margine? Ar trebui să înţelegem că, dacă nu s-ar fi întâmplat aceste alegeri anticipate, partenerii din coaliţia de guvernământ ar fi tolerat în continuare acţiunile îndreptate împotriva intereselor statului, după cum afirmă actualul democrat Marian Lupu. Aceste mărturisiri pot fi tratate în două moduri: ori cei din Alianţă au ştiut despre neregulile care se comit, dar au preferat până acum să le treacă sub tăcere, pentru că le-a convenit, şi atunci ei pot fi calificaţi drept complici la afaceri murdare, ori aceste dezvăluiri nu sunt adevărate.
Dacă liderul democrat avea ştiinţă despre ilegalităţile care se comit la Serviciul Vamal, de exemplu, mai grave, în opinia lui, decât pe vremea guvernării comuniste, ar trebui să ne gândim la credibilitatea pe care o pot avea astfel de politicieni. Or, venind la guvernare într-o nouă coaliţie, cei care astăzi se erijează în mari luptători cu corupţia, ar putea ascunde în continuare fărădelegile comise, în numele păstrării coeziunii de nezdruncinat a coaliţiei. Întrebarea e la ce ar trebui să existe o asemenea coaliţie. „A quoi bon?” cum zic polonezii şi Mihai Ghimpu.
Комментариев нет:
Отправить комментарий